Gasca, a se citi Gashca, nu Gahsca…

” Mormane de scrisori, imi amintesc de vreme-aceea,

Cand hoinaream prin scoli si nu stiam ce e femeia,

Cu sticla-n buzunar si Marasestii la pachete…”

Sub semnul acestor versuri mi s-a scurs o saptamana din viata, o saptamna plina de mister, betii, aventura si regrete(regrete ca se intrerupe, nu termina, ceva frumos).

Pentru, cel mai probabil, ultima oara pe anul acesta am fost “Gasca”; nu dau nume pentru ca asta putin conteaza. Ce conteaza cu adevarat e ca prietenia noastra s-a intarit, ciudat as putea spune, chiar printr-o petrecere, sa nu-i spunem “de adio”, de plecare si reintoarcere.

Ramane sa ne revedem sanatosi si voiosi la iarna.

Adio Gasca, adio Delta…deci pe curand.